Such a lonely day..

Such a lonely day
And it's mine
The most loneliest day of my life

Such a lonely day
Should be banned
It's a day that I can't stand

The most loneliest day of my life
The most loneliest day of my life

Such a lonely day
Shouldn't exist
It's a day that I'll never miss
Such a lonely day
And it's mine
The most loneliest day of my life

And if you go, I wanna go with you
And if you die, I wanna die with you

Take your hand and walk away

The most loneliest day of my life
The most loneliest day of my life
The most loneliest day of my life
Life

Such a lonely day
And it's mine
It's a day that I'm glad I survived..

(System of a Down - Lonely day)

Fotografii de vacanta

Albumul meu de vacanta se gaseste la adresa http://picasaweb.google.com/raluriver

R.I.P ..

Un mic tribut pentru cei pe care ii iubesc foarte mult, chiar daca nu mai sunt printre noi.. Heath Ledger, RIVER - JUDE PHOENIX, Kurt Cobain, Freddy Mercury, Elvis Presley, Michael Jackson, Octavian Paler..

Alimentele care trebuie să existe în bucătăria vegetariană

Alimente care se procură pentru perioade mai lungi:

• cereale (grâu, porumb, orez, secară, griş, hrişcă, orz, ovăz);
• nuci şi seminţe (nuci, arahide, alune, seminţe, susan, in);
• leguminoase (fasole, soia, mazăre uscată, năut);
• fructe uscate (stafide, prune uscate, curmale, smochine, poame);
• mirodenii (cimbru, busuioc, oregano, dafin, coriandru etc) şi arome (vanilie);
• ulei, făină, mălai, sare;
• măsline;
• miere;
• fulgi de cereale (ovăz, grâu), germeni de grâu, musli, paste făinoase.

Alimente care se procură mai des:

• fructe şi legume proaspete, de sezon;
• fructe şi legume exotice: lămâi, portocale, banane, avocado etc;
• pâine.

Alte informaţii foarte utile mai puteţi găsi în cartea Elenei Pridie- "Reţete pentru sănătatea noastră"

Nutrienţi -alimente

Glucidele (60-70% din caloriile unei zile): - simple: zaharoză (zahăr, miere), glucoză (fructe, miere), fructoză (fructe, miere), lactoză (lapte), maltoză (orz şi alte cereale); - complexe şi amidonuri: cereale (grâu, orz, ovăz, secară, porumb, orez, mei, hrişcă), produse cerealiere, leguminoase (fasole, soia, bob, linte, năut, mazăre), legume, fructe.
Proteinele (10-12%): - leguminoase (soia, fasole, linte, năut, mazăre, bob), nuci (alune, arahide, migdale, caju etc), cereale integrale, legume, fructe, ouă, lapte.
Lipidele (20-30%): - uleiuri vegetale, nuci ,seminţe, margarină vegetală, ouă.
Vitamine şi minerale :
- Vitamina A şi beta-carotenul : roşii, varză, morcovi, legume verzi (spanac, conopidă, salată), caise, dovleac, pepene galben, mango etc;
- Vitamina D: ouă;
- Vitamina E : germeni de cereale, cereale integrale, soia, varză, legume verzi, roşii, uleiuri vegetale;
- Vitamina K : uleiuri vegetale, lactate, legume verzi;
- Vitamina B1: orez, leguminoase, fulgi de ovăz, lapte, pâine integrală;
- Vitamina B2: cereale integrale, ouă, lactate;
- Vitamina B3: cereale integrale, pâine integrală, germeni de grâu, smochine, curmale, avocado, unt de arahide, ouă;
- Vitamina B6: cereale, germeni de grâu, varză;
- Vitamina B8: fructe, nuci, orez, lapte;
- Vitamina B9: legume verzi, morcovi, avocado, caise, fasole, grâu integral, porumb, migdale, castane, gălbenuş de ou;
- Vitamina B12: lactate, ouă, drojdie, spirulină;
- Vitamina C: măceşe, coacăze negre şi roşii, agrişe, afine, coarne, citrice, căpşuni, zemură, kiwi, legume verzi, roşii, ardei roşu, varză;
- Calciu : legume verzi, cereale, seminţe de susan, soia, migdale, alune, nuci, arahide, lactate;
- Cupru: grâu integral, prune, legume verzi;
- Fier: soia, linte, susan, polen, fasole, fistic, seminţe de floarea-soarelui, cereale integrale, legume verzi, sparanghel, praz, pătrunjel, vară, cireşe;
- Iod: ceapă, gulii, ridichi, legume verzi, ananas;
- Magneziu: leguminoase, citrice, nuci, alune, migdale, smochine, mere, porumb; - Mangan: cereale integrale, nuci, seminţe;
- Fosfor: fructe uscate, ouă, lapte;
- Potasiu: banane, roşii, cartofi, caise;
- Seleniu: cereale integrale, germeni de grâu, usturoi, ceapă, fructe;
- Vanadiu: cereale integrale, lactate;
- Zinc: leguminoase, lactate, ouă;
- Fibre: cereale şi produse din cereale, leguminoase, legume, fructe proaspete şi uscate.

Trecerea de la alimentaţia cu carne la cea ovo-lacto-vegetariană şi apoi la cea vegetariană

Paşii practici:

• o gândire pozitivă! viaţa îţi va fi schimbată în bine, nu vei pierde nimic, gusturile vor fi satisfăcute în continuare, doar că vor fi diferite; nu vei fi malnutrit, nu vei duce lipsă de proteine, nu te vei îmbolnăvi, cu condiţia că vei respecta principiile pentru o alimentaţie sănătoasă;
• întocmirea unei liste cu alimentele şi meniurile curent folosite de persoana care doreşte să facă schimbarea în dieta sa;
• identificarea mâncărurilor nesănătoase şi a numărului de mese la care sunt utilizate şi pregătirea pentru înlocuirea lor treptată;
• concentrarea asupra asigurării unei varietăţi de alimente de origine vegetală şi planificarea resurselor în acest sens;
• găsirea de înlocuitori pentru proteinele de origine animală: leguminoase (fasole, soia, linte, năut, mazăre, bob) cu care se va înlocui carnea; nu intra în panică datorită prejudecăţilor că nu vei dispune de suficiente proteine; omul are nevoie, de fapt, în medie, doar de circa 50 grame de proteine pe zi;
• găsirea de înlocuitori - grăsimi de origine vegetală (nuci, alune, măsline, seminţe) cu care se vor înlocui grăsimile animale;
• includerea în alimentaţia de la masa de dimineaţă neapărat a combinaţiei de cereale integrale cu fructe şi nuci; această sursă excelentă de carbohidraţi va aduce o nouă dimensiune sănătăţii tale, pe care o vei resimţi din plin;
• planificarea continuă a meniului pe termen lung şi scurt; a nu se mânca orice şi oriunde.

Cum se înlocuieşte carnea:

• în prima săptămână - 1 zi din acea săptămână nu se mănână deloc carne (de ex miercuri);
• în a doua săptămână- 2 zile deloc carne (de ex luni şi joi);
• în a treia săptămână - 3 zile deloc carne (de ex luni, miercuri şi sâmbătă) şi tot aşa, treptat, până se ajunge să se consume carne o dată la două săpămâni, apoi la lună ,la 3 luni etc.

Avantajele alimentaţiei vegetariene

O alimentaţie echilibrată, 100% vegetariană, furnizează toţi nutrienţii necesari şi în cantitatea necesară, cu o singură excepţie, vitamina B12, care trebuie suplimentată în dietele strict vegetariene.
Avantaje:

• aport de proteine de cea mai bună calitate, cu toţi aminoacizii esenţiali - proteinele din leguminoase (fasole, soia, mazăre, linte, bob) sunt foarte bine asimilate şi folosite de organism;
• aport de grăsimi de cea mai bună calitate(grăsimi nesaturate din măsline, nuci, alune, seminţe, uleiuri vegetale);
• lipsa completă a colesterolului (alimentele de origine vegetală nu conţin colesterol), corpul îşi poate asigura din resurse proprii necesarul de colesterol, cu condiţia expunerii la soare a pielii zilnic timp de 15 minute;
• lipsa grăsimilor saturate (cu excepţia uleiului de palmier şi de cocos);
• aport crescut de vitamine şi minerale - din fructe, legume, leguminoase, cereale;
• aport de glucide de calitate superioară din cereale şi produse pe bază de cereale, şi din fructe, leguminoase;
• aport crescut de fibre alimentare (nutrienţi cu efecte deosebite, în special în ce priveşte combaterea cancerului) prezente în legume, fructe, leguminoase, cereale;
• prezenţa în cantitate mare a compuşilor fitochimici; soia, varza, nucile, roşiile, afinele, strugurii, broccoli, fulgii de ovăz, seminţele de in măcinate şi portocalele sunt alimente de prim rang în lupta împotriva bolilor.